De ce se micşorează creierele oamenilor? Efectul îngrijorător este produs de o problemă contemporană tot mai răspândită

Pacienţii cu diabet mai sever aveau o cantitate mai mică de ţesut cerebral, ceea ce sugerează o atrofiere a creierului, a explicat autorul principal al studiului, dr. R. Nick Bryan, profesor de radiologie la Universitatea Pennsylvania. 

Contrar convingerii multor medici, au mai constatat cercetătorii, diabetul nu pare să fie asociat în mod direct cu o boală vasculară – ischemia vaselor mici de sânge –, din cauza căreia creierul nu mai primeşte destul sânge oxigenat.   

• Elefanții nu au dreptul la eliberare din captivitate pentru că nu sunt oameni, a decis o…
• Amendă uriașă pentru Google în Indonezia! Cum ar fi abuzat gigantul tehnologic de poziția sa pe…

Diabetul 2 este cea mai comună formă de diabet; în cazul acestei maladii, fie că pancreasul nu mai produce suficientă insulină,  fie că ţesuturile corpului devin insensibile la acţiunea insulinei. Riscul apariţiei acestei forme de diabet este puternic influenţat de stilul de viaţă, în special de alimentaţie: aşa-numita „dietă occidentală” favorizează bolile metabolice precum obezitatea şi diabetul. 

Diabetul tip 2 este tot mai răspândit; în SUA, de pildă, American Diabetes Association (ADA) estimează că, dacă se menţine tendinţa actuală, în anul 2050 o treime din populaţie ar putea suferi de această maladie.

Cercetătorii au folosit imagistica prin rezonanţă magnetică pentru a investiga asocierea dintre gravitatea şi durata diabetului tip 2, pe de o parte, şi structura creierului, pe de altă parte, la 614 pacienţi, cu vârsta medie de 62 de ani şi care aveau diabet de 9,9 ani, în medie.

Cu cât pacienţii sufereau de diabet de mai multă vreme, cu atât micşorarea creierului era mai accentuată, pierderea de volum fiind vizibilă mai ales la nivelul materiei cenuşii. Pentru fiecare 10 ani în care un  pacient suferise de diabet, creierul arăta cu cca. 2 ani mai bătrân decât cel al unei persoane non-diabetice de aceeşi vârstă, în ceea ce priveşte volumul materiei cenuşii.

Rezultatele pot fi importante pentru înţelegerea declinului cognitiv la pacienţii cu diabet; aceste schimbări cognitive ar putea să fie legate, în principal, nu de demenţa vasculară (datorată deficienţelor circulatorii la nivelul creierului), cum se credea, ci de boli neurodegenerative, precum maladia Alzheimer. 

Sursa: Mail Online